Băruţiu T. Arghezi

Pentru evoluţia permanentă a culturii sau a unor aspecte ştiinţifice ori spirituale europene (azi se zice “occidentale”!) România şi-a adus o contribuţie valoroasă în domenii din cele mai diferite (ştiinţă, tehnică, artă, literatură, politică, istorie etc.). Însă uitarea a devenit “acoperişul” multor alte intenţii sau teorii chiar din partea unora consideraţi, până nu demult, părtaşi ai unor cauze comune!

Am descoperit, nu demult, un dublu exemplu semnificativ, deşi cam ascuns în uitarea noastră “culturală”. E vorba de o realizare a marelui artist-grafician Vasile Pintea din Timişoara, ca şi de soarta unui scriitor uitat...

Primul a ilustrat cu mulţi ani în urmă opera literară a lui Panait Istrati, intitulată “Ciulinii Bărăganului”, scriere mult apreciată de cititorii de limbă franceză...

La iniţiativa unui grup de mari iubitori de cărţi rare, intitulat “Farmaciştii bibliofili” din Parisul anului 1981, a fost tipărită într-o ediţie specială. Pictorul şi graficianul Vasile Pintea a primit, pe când se afla într-un studiu profesional la Paris, invitaţia de a ilustra, datorită simţirii sale profund româneşti şi a liniei sale de adâncă expresivitate, volumul “Ciulinii Bărăganului” în acestă ediţie bibliofilă... Succesul a fost imens.

Întâlnirea cu Vasile Pintea, în atelierul lui timişorean, a fost revelatoare nu numai pentru arta sa, dar şi pentru regăsirea unei activităţi spirituale, nelipsite din gândirea sufletului şi oglindirea spiritului, materializate în linie, culoare şi Om...

Tablourile lui, înşirate în perimetrului gingaş al atelierului scăldat în soarele coborât din cerul muzelor, mi-a amintit interiorul “Atelierul lui Brâncuşi” din inima Parisului, văzut cândva printre umbrele pariziene.

Am plecat din acest spaţiu de artă şi poezie materializată în linie şi culoare, încântat şi reîmprospătat în adânci simţiri. Şi parcă mai întinerit din acest colţ de grădină a muzelor al căror mentor spiritual se cheamă simplu Vasile Pintea.

“Mărturii româneşti de mare valoare naţională şi internaţională” Renaşterea 29.12.1998